Intampinarea zorilor

Intampinarea zorilor

In casa invelita de somn,dimineata se urca incet incet pe peretele exterior si isi facea loc prin geamul intredeschis.Se strecura jucaus printre firele tesute ale draperiei,parca vrand sa le desfaca si coase la loc.Oricat de mult s-ar fi vrut ea ascunsa intre doua umbre,aerul rece albastru o trada,incepand sa sopteasca in fiecare ungher al camerei…

…particule de lumina se insirau,agatandu-se ca margelele de pieptul fiecarui lucru. Notele inalte din cantecul viu al graurilor se faceau auzite tot mai clar.

Atunci,cand timpul se scutura lenes de ultimele crampeie de noapte, eu ma apropiam incet de fereastra. Acolo,stateam cateva secunde fara sa ma clintesc,ca sa invat pe de rost numele zorilor.
Un scaun insingurat era invaluit de revarsarea de lumina din fereastra.Marturisea tacut frumusetea alba a diminetii.Sau isi astepta vreun musafir sa se aseze si sa se lase absorbit de crepusculul crescand,topind aerul si rasfrangandu-se fragil peste tot.
Joaca splendida a diminetii abia incepea.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s